Confidențialitatea ofertei

Ce este confidențialitatea ofertei

Este protecția pe care legea o dă unor informații din ofertă, pentru ca autoritatea contractantă să nu le dezvăluie celorlalți participanți. Protecția are un câmp restrâns. Vizează informațiile din propunerea tehnică, elementele din propunerea financiară și fundamentările sau justificările de preț și de cost, dar numai dacă sunt date cu caracter personal, secrete tehnice sau comerciale ori sunt protejate de un drept de proprietate intelectuală. Caracterul confidențial se aplică doar informațiilor indicate și dovedite ca atare: art. 57 alin. (1) din Legea 98/2016 (achiziții publice) și art. 70 alin. (1) din Legea 99/2016 (achiziții sectoriale).

Nu este o etichetă care se poate pune pe întreaga ofertă. Legea nu oferă o protecție generală, ci una pe informații concrete.

Cum se folosește în practică

Pentru ofertant

1. Indicați și dovediți în ofertă. Ofertantul indică în cuprinsul ofertei ce informații sunt confidențiale și de ce, iar dovada devine anexă la ofertă. Fără dovadă, protecția nu se aplică: art. 57 alin. (4) din Legea 98/2016 și art. 70 alin. (4) din Legea 99/2016.
2. Argumentați concret. ANAP a explicat (speța 1192, februarie 2023) că legislația nu spune ce documente constituie „dovada”, iar autoritatea apreciază de la caz la caz dacă ele sunt suficiente și edificatoare. O simplă declarație de confidențialitate nu ajunge, ci este nevoie de o motivare temeinică, cu motive concrete legate de domeniul de activitate al ofertantului. Dreptul privește doar anumite informații sau părți din propunerea tehnică și cea financiară.
3. Delimitați cu grijă. Cu cât selecția este mai precisă (de exemplu metodologia proprie sau soluțiile tehnice), cu atât e mai ușor de susținut. Declararea integrală a ofertei nu se sprijină pe textul legii, care protejează doar ce a fost indicat și dovedit.

Ce rămâne accesibil concurenților

• După comunicarea rezultatului, autoritatea are obligația să permită, la cerere, într-o zi lucrătoare, accesul oricărui ofertant la raportul procedurii și la informațiile care nu fac parte din propuneri. Aceeași obligație privește informațiile din propuneri care nu au fost declarate și probate ca fiind confidențiale: art. 217 alin. (6) din Legea 98/2016 și art. 231 alin. (6) din Legea 99/2016.
• Accesul la dosar poate fi restricționat doar în măsura în care informațiile au fost declarate și probate ca fiind confidențiale: art. 217 alin. (5) din Legea 98/2016 și art. 231 alin. (5) din Legea 99/2016.
• În achiziții sectoriale, raportul procedurii se publică în SEAP fără informațiile pe care ofertantul le-a precizat și probat ca fiind confidențiale: art. 230 alin. (1^1) din Legea 99/2016.

Pentru cel care cere acces (de exemplu înainte de a contesta rezultatul). Cererea se face în scris, cât mai repede după comunicarea rezultatului. Partea nedeclarată confidențială trebuie oferită fără restricții. Partea declarată și probată rămâne protejată, iar refuzul de acces la ea nu este, prin el însuși, o încălcare.

Exemplu practic

Un ofertant declară confidențiale metodologia proprie de implementare din propunerea tehnică (secret tehnic) și anexează dovada încadrării: explicarea concretă a caracterului ei distinctiv și a modului în care dezvăluirea l-ar dezavantaja în proceduri viitoare. După comunicarea rezultatului, un concurent cere accesul la ofertă. Autoritatea îi comunică raportul procedurii și toate părțile ofertei care nu au fost declarate confidențiale, dar nu metodologia declarată și probată. Exemplul este ipotetic.